6 mituri despre creier

creier

V-aţi întrebat vreodată cât din ce citiţi despre creier e adevărat? 14 – 20 martie a fost Săptămâna de Conştientizare a Creierului (Brain Awareness Week), o iniţiativă internaţională care vrea să vă atragă atenţia asupra progresului şi beneficiilor cercetării în domeniul neuroştiinţelor. În cinstea acesteia, deşi cu puţină întârziere…

MIT: FIECARE COPIL ARE UN STIL PROPRIU DE ÎNVĂŢARE

FAPTELE: Ideea că un elev tinde să înveţe mai bine folosind o formă anume de stimulare senzorială – “elev vizual” versus elev care ascultă mai bine – nu a fost validată de studii. În cazul acestui mit, percepţia publicului a luat-o cu mult înaintea ştiinţei. Uta Frith, neurocercetător şi fost director al comitetului britanic pentru neuroeducaţie, îi îndeamnă pe părinţi şi pe educatori să fie sceptici: “Publicului larg cere insistent informaţii despre aplicaţii ale neuroştiinţelor în educaţie. În consecinţă există o multitudine de metode netestate, nevalidate şi nu foarte ştiinţifice.”

MIT: VACCINUL PROVOACĂ AUTISM

FAPTELE: Nu există dovezi ştiinţifice concludente cum că vreuna dintre părţile componente ale vreunui vaccin cauzează autism. Unii au bănuit o posibilă legătură fiindcă primele simptome ale tulburării de spectru autist apar în jurul vârstei la care copii sunt vaccinaţi. Această legătură a fost studiată îndelung şi respinsă de consensul ştiinţific, iar o parte dintre studiile care susţineau această legătură au fost retrase. Studii recente au arătat că autismul are legătură cu genele care influenţează legăturile dintre celulele nervoase. Cu toate că nu se cunosc încă toate genele responsabile pentru tulburările de spectru autist, oamenii de ştiinţă continuă să cerceteze problema.

MIT: OAMENII AU O EMISFERĂ “DOMINANTĂ”, STÂNGA SAU DREAPTA

FAPTELE: Indiferent de personalitate sau abilităţi, îţi foloseşti atât emisfera dreaptă, cât şi pe cea stângă, ca să-ţi faci treburile zilnice. Cu toate că unele funcţii, cum ar fi, de pildă, vorbirea, mâna dominantă sau recunoaşterea facială tind să fie predominant legate de una sau alta dintre emisfere, la majoritatea oamenilor, cele mai multe sarcini necesită participarea concomitentă a ambelor emisfere. Integrarea activităţii acestora e posibilă datorită legăturilor dintre cele două emisfere, numite corpus callosum. Dacă nu cumva o întreagă emisferă este extirpată sau deteriorată, nu putem spune despre nimeni că foloseşte “predominant” una dintre emisferele cerebrale.

MIT: CREIERUL NU PRODUCE NOI CELULE

FAPTELE: Creierul produce noi celule şi rămâne adaptabil, plastic, pe măsură ce îmbătrâneşti. Majoritatea celulelor creierului, neuronii, se formează înainte să te naşti. Cu toate astea, de-a lungul existenţei tale, neuroni noi se nasc într-o regiune numită hipocamp, acolo unde se formează amintirile noi. După ce apar, celulele se integrează în regiunile nervoase deja existente.

MIT: ÎŢI FOLOSEŞTI NUMAI 10% DIN CREIER

FAPTELE: Îţi foloseşti tot creierul. Cu toate că mitul legat de cele zece procente este foarte răspândit,  tehnologia neuroimagistică recentă a dovedit că acesta este un neadevăr. Deşi nu tot creierul este activ în acelaşi timp, imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) arată că mai multe zone din creier sunt active atunci când îndeplinim orice activitate, depinzând de funcţiile necesare acesteia.

MIT: JOCURILE ÎŢI MENŢIN CREIERUL TÂNĂR

FAPTELE: Rebusurile şi jocurile similare te pot ajuta să înveţi cuvinte noi şi să-ţi îmbunătăţelti abilităţi specifice, dar nu vor creşte nivelul funcţionării generale a creierului. Dacă vrei să-ţi menţii abilităţile mintale, fă mişcare. O dietă sănătoasă şi exerciţiul fizic regulat pot participa la menţinerea memoriei şi a cogniţiei în general, mai ales în a treia parte a vieţii. Dacă îţi faci din tinereţe obiceiuri  care promovează îmbătrânirea sănătoasă poţi să-ţi păstrezi în bună funcţionare abilităţile cognitive mai târziu. Studiile arată că mâncărurile bogate în antioxidanţi par să reducă riscul deteriorării datorate vârstei. Exerciţiul aerobic creşte fluxul sanguin spre creier şi chiar scade rata de pierdere a ţesutului nervos datorată îmbătrânirii.

Surse: Scientific American, BrainFacts.org

Photo by Dev Dee

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *